 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Aventură în Valea Cernei. Turism, legende | ||
 | Cazanele Dunării - Baile Herculane - Valea Cernei | ||
| Intrare: Cazanele Dunării Iesire: Izvoarele Cernei Caracter relief: pereţi calcar, păduri, poieni, peşteri, izvoare, fluviu, râu. Localizare: Muntii Almăjului, Munţii Cernei, Munţii Mehedinţi Lungime: 94 km Durata: 7 zile |
| Categorie: |  |
| Conditie fizică: normala Logistică: mijloc de transport ( maşină, microbuz, autocar), încalţaminte bună, rucsac, mâncare, apă, lanternă, binoclu, hartă, camera foto sau video, informaţii turistice Altitudine max: Sfinxul lui Hercules 520 m Interes: rezervaţii naturale şi speologice, monumente naturale megalitice, panorame Valea Cernei, istoric, legende Cale de acces: drumuri naţionale, poteci Obiective turistice.: Cazanele Dunării, Rezervaţia Mraconia, Orşova, Băile Herculane, Degetul lui Hercules, Statuia lui Hercules, Basorelieful lui Hercules, Grota cu Aburi, Avenul lui Adam, Peştera de la Despicatură, Sfinxul lui Hercules, 7 Izvoare, Cascada Vânturătoarea, Cheile Ţăsnei, Piatra Balaurului, Scărişoara, Piatra Puşcată, Cheile Bobotului, Piatra lui Hercules, Cheile Corcoaiei, Urma lui Hercules, Izvoarele Cernei Zone turistice: Banat, Oltenia Cazare: Hoteluri, pensiuni | |
 |
| Detalii: | |
| Pentru o mai bună înţelegere, contează foarte mult poziţionarea dumneavoastră şi anume să aveţi în faţă obiectivul turistic principal la orice accesare a ghidului . Nu uitaţi harta, pe care aveţi numerotarea obiectivelor turistice din traseu!. Mărturiile acestei legende le găsim pe o tabulă votivă aflată în custodia unui muzeu din Viena şi respectiv într-o scrisoare manuscris trimisă împaratului Franz Iosef împreună cu descrierea detaliată a zonei. Nu degeaba romanii descoperind apele termale şi aşezarea din jurul lor, i-au dat numele de apele sacre ale lui Hercules, iar aşezarea a luat denumirea mai târziu prin decret al împaratului austriac de Hercules bad ( Băile lui Hercules), intrând definitiv în toponomia aşezărilor europene, fiind un brand, un brand pe care noi toţi din această zonă şi nu numai, îl exploatăm. |
| Vă propun o nouă rută turistică timp de o saptamână plecând din Cazanele Dunării ajungând până la Izvoarele Cernei lângă Retezat. Turul acesta îl puteţi face integral cu maşina. în care folosiţi logistica din zonă(pensiuni, hoteluri, cabane,etc), logistica personala (rulota, echipamente individuale, biciclete, etc) dar şi multă imaginaţie şi spirit de aventură. Vă las sa vă convingeţi singuri. În acest tur puteţi folosi sigur tehnicile de alpinism atît cît se poate, speologie, înotul, caiacul, bicicleta, motocicleta, etc dacă le aveţi în echipamentul individual, învătaţi tehnici de orientare fotografiere sau filmări , etc Acest tur îl puteţi face într- o săpatamâna sau mai mult stucturat pe trei etape: 1.Cazanele Dunării 1 zi 2.Băile Herculane si zone limitrofe 1 zi 3.Valea Cernei 5 zile Se poate restructura şi la mai puţine zile renunţând la anumite etape din tur. Fiecare etapă cuprinde anumite părţi din legendă deci şi obiective turistice. Deplasaraea în teren se poate face cu maşina personală sau organizat cu un alt mijloc de transport. Programul poate fi făcut individual, pe grup adhoc, sau grupuri organizate incluzând şi elevii sau copii. Masa se poate lua la pensiuni, cabane (daca sânt mai multe persoane) sau la alte restaurante din zonă. Turul este structurat numai pe o anumită perioadă a anului. Iarna drumurile fiiind închise. | |
 |  | ||||
 | Legenda lui Hercules din Valea Cernei | ||
| Hercules, în drumul său spre Caucaz, în căutarea lânei de aur, împreuna cu argonauţii săi ar fi trecut prin zonă urcând pe Dunăre în sus. Pe vremea aceea Dunărea avea un alt curs faţă de cel de astăzi, prin Iugoslavia, curgând în Adriatica., Hercules şi argonauţii ar fi ajuns la cataracta de pe Dunăre - Cazanele Dunării. Aici s-ar fi oprit pentru a încerca trecerea corăbiei deasupra cataractei. Până la găsirea unei modalităţi de a trece corabia deasupra cataractei, Hercules ar fi plecat pe Cerna în sus şi ar fi ajuns la Herculane unde s-a întâlnit cu Corcoaia, o batrână care locuia în zona Platoului Coroninii ( un loc in apropierea staţiunii ) . | |
 |  | |||||
| Aceasta, väzându-l vlăguit, i-ar fi spus sa intre în apa unui izvor ce se afla în vale să se mai înzdrăvenească, apoi a mai spus ca şi cei doi fi ai săi intrau în apa izvoarelor după ce terminau munca câmpului iar după baia în apa caldă erau mai viguroşi şi că localnicii când erau bolnavii sau aveau animale bolnave, rănite sau muşcate de şerpi veninoşi faceau baie în aceste izvoare iar după ce ieşeau afară şi ei şi animalele se vindecau complet. Batrâna i-a mai povestit lui Hercules şi despre un balaur care venea si se scălda aici în vale.iar cind îşi lua zborul de pe pământ scuturându-şi aripile stropi de apă cădeau de sus din cer ca o perdea de ploaie formând o cascadă în munte numită Cascada Vânturătoarea. | |
 |  | |||||
| Reluându-şi drumul, Hercules ajunse într-un loc sălbatic numit Piatra Puşcată. Tot acolo s-a întâlnit cu un localnic care era foarte necajit. Acesta aflând ca este Hercules i-a cerut ajutorul pentru a omor î un balaur care îşi avea vizuina lângă Izvoarele Cernei si care le producea mari necazuri. Hercules i-a ascultat rugămintea şi a pornit în căutarea balaurului dar înainte de a părasi locul Hercules, ca să nu uite pe unde a venit, a făcut un semn cu coada maciucii în peretele de stâncă. Hercules ajunse în sat care era fortificat şi bine păzit. Din discuţia avută cu căpetenia satului, aceasta i-a povestit de necazul lor şi anume că de fiecare dată când ieşeau din sat şi se duceau la munca câmpului balaurul venea şi îi omora, distrugându-le şi recoltele. Pentru ca să nu mai aibă probleme cu balaurul ei trebuiau să dea în mod regulat câte o copilă din sat pe care o legau de un stâlp, ce se afla chiar pe buza unei prăpăstii. Balaurul venea şi o lua, astfel sătenii aveau linişte un timp | |
 |  | |||||
| Hercules se hotărăşte să omoare balaurul şi organizează o pânda folosind drept momeală o fată din sat. În momentul când balaurul veni să ia fata de pe stâlp, Hercules îi apăru în cale şi îi dădu o lovitură puternică cu măciuca, dar aceasta ricosă din solzii balaurului în munte, retezând jumătate din vârf. (de aici şi numele de Muntele Retezat). Apoi balaurul năucit de lovitură o luă pe Cerna in jos şi intră in Cheile Corcoaiei locul fiind strâmt balaurul rămase blocat dar Hercules ocoli muntele ieşindu-i în cale. Acolo în chei în locul ăla strâmt Hercules se propti atât de tare să-i dea lovitura de graţie încât piciorul i-a intrat în stâncă, urma acestuia o vedem şi astăzi . | |
 |  | |||||
| Balaurul de durere şi aproape pe moarte se zvârcoli asa de tare încit reuşi sa iasă din strâmtoare şi intră în locul unde îşi avea vizuina. În locul lui au rămas urmele luptei, muntele despicat în două, scobiturile rotunde din pereţii de stâncă şi despicatura verticală prin care abia se întrevede un colţ de cer undeva sus de tot, e lăsată de măciucă . Hercules îl urmări şi îi aplică ultima lovitură omorându-l, sângele ţâşnindu-i cu putere, formând izvoarele - Izbucul Cernei iar ultima suflare ieşindu-i într-un vârf de munte, în locul ştiut astăzi de Grota cu Aburi şi în avenele şi peşterile din jur. | |
 |  | |||||
| Legenda mai spune în continuare ca în timpul luptei cu balaurul, fata care fusese folosită ca momeală, speriată, a trecut râul Cerna in Cheile Ţasnei ascuzindu-se într-o grotă, dar din cauza luptei dintre balaur şi Hercules şi a zguduiturilor pamintului intrarea în grotă a fost închisă de stâncile masive pravălite de pe versanţi. Hercules i-a auzit ţipetele disperate şi s-a apucat sa elibereze intrarea grotei. însă un bloc enorm de piatră era chiar pe intrare. Hercules a încercat cu forţa lui recunoscută să-l dea la o parte dar nu reuşi Atunci luă măciuca şi-l sparse în două dar şi o parte din grotă, apoi bucaţile de stâncă le aruncă atit de departe că una dintre ele ajunse în mijlocul râului Cerna în locul numit La Bobot. Apa a fost oprită de stâncă , trecând peste ea formând casacada Bobot din Valea Cernei . Locul în care a fost grota şi spărtura de măciucă , este ştiut de oameni de Gaura Fetei şi se poate vedea din poteca care trece pe deasupra . Dupa lupta cu balaurul Hercules trecând pe lânga izvoarele de apă miraculoasă în drumul lui spre Dunăre unde îl aşteptau argonauţii îşi aduse aminte de vorbele batrânei Corcoaia . Se hotarâ să intre în unul din izvoarele termale, apoi ieşind de acolo şi-a dat seama că într-adevăr batrâna a avut dreptate, forţele i-au revenit ca prin minune iar rănile îi s-au vindecat pe loc (autor inf. legendă Barbu Gheorghe). | |
| Punând cap la cap toate informaţile strânse şi prin găsirea obiectivelor turistice în teren care aveau legatură cu legenda, satul Scărişoara se aseamană foarte mult cu cel descris în legendă. Este situat la km 25 pe Valea Cernei unde se ajunge, urcând nişte scări de lemn pe peretele de stâncă în sus. Satul se găseşte pe un vârf de munte înconjurat de jur împrejur de prăpăstii, singura cale de acces ramânând aceste scări, oamenii cărând cu spatele materialele de construcţii până în sat. Satul are câteva case rasfirate ici si colo, scoală si biserică, o moară construită chiar în buza prapastiei de unde pârâul Scărişoara, se aruncă în hău formând Cascada Scărişoara, de câteva zeci de metri înălţime care se vede cu ochiul liber şi din şosea. În timpul ploilor când pârâul se măreşte în debit casacada face un zgomot asurzitor. | |
 |  | |||||
| Tot acolo în peretele de stâncă se găseşte si Peştera Ion Birzoni una dintre cele mai frumoase peşteri din întregul bazin al Văii Cernei. De aici de sus vedem întreaga panoramă care se deschide larg înspre N-S . În faţă peste râu se vede foarte bine panorama Munţilor Mehedinţi. Pentru a ajunge în sat va trebui lăsată maşina jos în parcare. Traseul turistic începe după ce trecem puntea peste râul Cerna apoi drumul urcă printr-o livade până aproape de pereţii de calcar de unde vedem scările de lemn montate una după alta pe perete. Urcăm cu grijă până sus apoi poteca o ia în dreapta şi ajungem în sat. | |
 |  | |||||
| Sfinxul Banaţean. | ||
| Sfinxul reprezintă o figură dacică, un cap de om cu un coif dacic orientat cu faţa spre vest. Nici până în momentul de faţă nu se ştie cum a fost posibilă o sculptură a naturii atât de perfectă. Stânca are o înalţime de 16 m si lăţime de 8 m putînd fi uşor observată de la distanţă de pe drumul european E 70 Bucureşti - Timişoara. | |
| Se spune despre daci care ajungând în acest loc, în incursiunile lor de luptă împotriva romanilor se opreau şi faceau ritualuri de rugăciune în faţa Sfinxului care credeau ei, îl reprezenta pe Zamolxes zeul lor, apoi ajungând la Dunăre reluau iaraşi un ritual bând apa din fluviu, pentru a le da putere şi curaj în faţa morţii. Se mai spune ca în vremea aceea sclavii aduşi de romani să construiască drumul spre castrul de la Mehadia văzând pentru prima dată această stâncă nu au mai vrut sa ma lucreze de frică. fiind biciuiţi chiar omorâţi de catre romani. În acest loc a fost o dată, zona de graniţă a Daciei la sud de Dunăre | |
 |  | |||||
| Crucea Albă (Domogled). | ||
| Pe acest ţanc de stâncă sunteţi la altitudinea de 640 m, de unde vedeţi o parte a belvederii Văii Cernei. Crucea a fost făcută mai întâi de către localnici ca un punct de odihnă în drumul lor spre alte zone din apropiere, apoi pe timpul austriecilor, datorită unei frumoase legende a intrat definitiv în toponomia zonei. | |
 |  | |||||
| Legendă | |
 |
| Pentru aceste legende şi informatii avem toate drepturile de autor rezervate. Dacă doriţi informaţii suplimentare despre staţiunea Băile Herculane sau Valea Cernei trimiteţi un email sau telefonic - rubrica Contact din Site. |
Copyright © Carpaţi Valea Cernei
